Războiul Începutului Lumii

De ce a creat Dumnezeu lumea în loc să stea frumos şi să se uite la televizor, să mănânce floricele şi să se scarpine-n talpă ? Sau în loc să stea pe Facebook şi să dea like la poze? Sau în loc să stea-n banca lui? Greu de spus..Cu siguranţă a trecut printr-o mare luptă interioară : ce sa fac, măi, să m-apuc, să nu m-apuc ? Şi daca nu-mi iese lumea asta ca lumea ? O să râdă şi curcile… Probabil că ăsta a fost Big Bangu’, de fapt: zgomotul produs de Dumnezeu care se dadea cu capul de toţi pereţii, că nu se putea hotărî să înceapă.

După cum am putut lua la cunoştinţă :), până la urmă a ales să creeze. E suficient să arunci o privire-n jur (pe un diametru de 2, 3 metri, nu mai mult) ca să vezi c-a dat foooarte multe rateuri. Dar i-au ieşit şi câteva chestii foarte mişto. Şi pentru alea, gurile rele spun că a meritat toată dandanaua.

Booon ! Aşa, şi ?

Păi asta e povestea oricărui act de creaţie. Şi cu scrisul stă treaba cam la fel. Ca să scrii ceva trebuie să câştigi mai întâi acel război interior (Să m-apuc? Să nu m-apuc..?), lupta împotriva inerţiei care te ţine în faţa televizorului, pe Facebook etc. E o luptă pe care de cele mai multe ori o pierzi.

Aşa c-am pus la cale acest caiet colectiv de scrieri. Scrieri blitz, scurte, rapide, războinice, prin care să sfâşii inerţia inactivităţii şi să eliberezi creativitatea. Ca şi Tatăl Nostru, o să dai foooarte multe rateuri, dar rişti să-ţi iasă şi niste chestii foarte mişto 🙂
Am ales pe post de ghiont creativ nişte ancore vizuale. Orice imagine ascunde o poveste, o emoţie, o stare. Scrie ce vezi !